Autor: Dr. Mirel Toma
Ca stomatologi, ne lovim adesea de diferite preconcepții pe care oamenii le au cu privire la dinți, sănătatea lor dentară, sau vizitele la stomatolog. Și de multe ori aceste preconcepții sunt atât de înrădăcinate în mințile pacienților noștri, încât ne e aproape imposibil să le schimbăm perspectivele. O preconcepție dintre acestea vizează frecvența controalelor stomatologice pentru micuții lor, cât și când ar trebui să fie prima vizită a copilului într-un cabinet stomatologic.
Mulți părinți se gândesc că dinții de lapte sunt oricum dinți temporari, care vor cădea, așa că nu este necesar să se îngrijoreze de cum sunt tratați și îngrijiți aceștia. Dintii de lapte încep sa cada in jurul varstei de 6 ani, insa procesul continua pana la 12 ani, perioada in care coexista dinții temporari si dintii definitivi. Adevărul este că tocmai modul în care sunt îngrijiți dinții de lapte va influența sănătatea orală de-a lungul vieții. Dinții de lapte sunt cei care setează o bază pentru viitorii dinți permanenți, iar dacă această bază este slăbită din cauza unor obiceiuri nesănătoase sau a unei îngrijiri precare, și dinții care vor crește ulterior vor prelua mare parte din carențele care s-au stabilit deja la dinții de lapte.
În articolul de față ne propunem să vă prezentăm, sumar, câteva motive prin care sperăm să transmitem necesitatea și importanța pe care ar trebui să o acordați unui astfel de control, dacă sunteți proaspăt părinți, și nu numai.
Un gram de prevenție
Prevenția sau, cu alte cuvinte, eradicarea problemelor înainte de a apărea este motivația care ar trebui să-l determine pe părinte să facă o vizită, împreună cu copilul, medicului stomatolog. Beneficiul major pe care îl poate oferi un părinte copilului său luând o astfel de decizie, este acela că îl va scuti de o serie de neplăceri cauzate de diferite probleme dentare atât în copilărie, dar mai ales ca adult.
Cu bebelușul la stomatolog
De obicei, primul consult stomatologic al copilului ar fi de preferat să se facă înainte de împlinirea vârstei de un an și apelând la un medic specialist pedodont, care este specializat pe stomatologie pediatrică și problemele întâlnite la copii, având în același timp și o abordare potrivită, în așa fel încât micuțul să se simtă confortabil. Un astfel de consult poate fi mai mult decât unul de rutină, deoarece, de multe ori, chiar și un copil de un an necesită o examinare mai profundă și, uneori, tratamente preventive.
Mai mult decât atât, acest consult poate scoate la iveală aspecte deja existente care pot cauza probleme în viitor și, în caz de nevoie, să decidă și frecvența vizitelor de monitorizare ulterioare. Copiii care au un risc scăzut de a dezvolta probleme dentare pot fi monitorizați 1-2 ori pe an, până când dinții de lapte sunt complet dezvoltați, iar cei care au un risc crescut de a dezvolta probleme dentare ar trebui monitorizați cam de 3-4 ori pe an.
Carii la vârste foarte mici – caria de biberon
Însă, în ultimii ani, s-au descoperit și alte tipuri de carie severă apărute la vârste foarte mici și care nu au legătură cu cea cauzată de utilizarea excesivă a biberonului. De aceea, termenul curent folosit pentru astfel de carii este „Early Childhood Caries” (carii timpuri) și reflectă un concept mai larg al problemelor dentare care pot apărea la bebeluși și copii mici. Aceste carii timpuri sunt, în principal, cauzate de zaharuri, dar sunt cauzate și de utilizarea excesivă a „cupelor Sippy”, alăptarea voluntară pe tot parcursul nopții, utilizarea unei suzete îndulcite sau utilizarea regulată a medicamentelor care conțin zahăr și care sunt administrate oral pentru diferite boli cronice.
Evoluția cariilor timpurii este foarte rapidă. Aceasta poate trece din stratul de smalț dur, exterior al dintelui în cel interior, mai moale, în mai puțin de 6 luni. Dinții superiori, din față, sunt primii afectați, fiind și primii care se dezvoltă în jurul vârstei de 8 luni, urmați apoi de molarii primari, care încep să erupă la vârsta de aproape 1 an. În cel mai negativ scenariu, caria timpurie poate afecta și dinții frontali inferiori (cei de jos).
Extinderea și severitatea cariilor timpurii pot fi determinate de structura genetică a copilului, dar și de factori socio-economici. Pe de altă parte, însă, ca orice altă carie, dezvoltarea cariilor timpurii este influențată de mai multi factori:
- Bacterii specifice ale plăcii dentare
- Dinți neprotejați
- Amestecul „excelent” de carbohidrați din alimente și băuturi (zaharuri rafinate).
- Igiena dentara a bebelusului, care trebuie initiata de la aparitia primului dinte.
- Factorul timp; evolutia cariilor la dintii de lapte este mult mai rapida, in 3 luni de la debutul cariei putandu-se ajunge la durere sau abces dentar
Ce poate spune asta despre sănătatea familiei tale?
Sănătatea orală a copilului spune enorm de multe despre sănătatea orală a familiei sale, precum și despre igiena acestora. Cercetări făcute în ultimii 30 de ani au adus dovezi solide care evidențiază faptul că sănătatea dentară a copilului este direct influențată de sănătatea orală a părinților sau îngrijitorilor.
Cum anume? Pe lângă moștenirile genetice care joacă un rol important nu doar în sănătatea orală, ci a întregului organism, la naștere, copiii nu au în cavitatea bucală cantități crescute din bacteria (streptococcus mutans) care joacă un rol semnificativ în apariția cariilor dentare. Totuși, această bacterie poate fi transmisă micuților de la cei care au grijă de ei (părinți, bunici, bone, alți membri ai familiei, etc.), dar în special de la mamă, ea fiind în majoritatea cazurilor cea care se ocupă de nou-născut în primele luni de viață. Transmiterea se face, de obicei, prin salivă, precum și prin alte acțiuni pe care părinții le fac, ca de exemplu:
- pupatul copilului pe gură, mâini și piciorușe (în contextul în care, în primul an de viață, copilul are tendința de a băga aproape orice în gură);
- mestecarea alimentelor pentru copil;
- utilizarea comună a tacâmurilor în același timp;
- răcirea alimentelor prin suflat asupra lor;
- folosirea aceleiași periuțe de dinți;
- contactul periuțelor de dinți în pahar, când nu sunt folosite;
- curățarea orală a suzetelor sau a tetinelor, înainte de a le da copilului.
Din aceste motive, îngrijitorii și părinții trebuie să aibă în vedere o igienă orală corespunzătoare, precum și vizite regulate la medicul stomatolog specializat in tratamentul copiilor, pentru a se asigura că nu îi pun în pericol pe micuți, dar în același timp, se pot bucura și ei de o sănătate orală excelentă. Așadar, vizita copilului la medicul pedodont după primul an de viață, pe lângă informațiile legate de sănătatea orală a copilului, prevenție sau tratament, este și o bună oportunitate de educare a părinților în ce privește o bună igienă orală și a lor, nu doar a micuților.
Autor: Dr. Mirel Toma
Inscrie-te pentru a afla cum poti avea o dantura sanatoasa si un zambet de vedeta
