Gingivita – tratament in cabinetul stomatologic in Bucuresti sau acasa

Gingivita este cea mai ușoară formă a bolii parodontale. Gingivita determina gingiile sa devina roșii, umflate și sa sangereze ușor. De obicei, în acest stadiu există un disconfort mic sau deloc. Gingivita este adesea cauzată de o igienă orală inadecvată. Gingivita este reversibilă cu tratament profesional și o bună îngrijire orală la domiciliu.

Factorii care pot contribui la aparitia gingivitei includ diabetul zaharat, fumatul, inaintarea in varsta, predispoziția genetică, bolile și afecțiunile sistemice, stresul, alimentatia inadecvată, pubertatea, fluctuațiile hormonale, sarcina, abuzul de diferite substante, infecția cu HIV și utilizarea anumitor medicamente.

BOALA PARODONTALA

Gingivita netratată poate avansa pana la aparitia unei boli parodontale.

Cu timpul, placa bacteriana se poate răspândi și poate trece sub linia gingiei. Toxinele produse de bacteriile din placă irită gingiile. Toxinele stimulează un răspuns inflamator cronic, în care organismul se transformă în esență, iar țesuturile și osul care susțin dinții sunt distruse. Gingiile se separă de dinți, formând buzunare (pockets) – spațiile dintre dinți și gingii – care se infectează. Pe masura ce boala avanseaza, “buzunarele” se adancesc si din ce in ce mai mult tesut osos si gingival sunt distruse. Adesea, acest proces distructiv are simptome foarte ușoare, insa in cele din urmă dintii pot deveni mobili, ajungand in final sa fie extrasi.

Există mai multe forme (stadii) ale bolii parodontale, dintre care cele mai frecvente sunt:

Aggressive periodontitis – apare la pacienții care dealtfel sunt sănătoși din punct de vedere clinic. Printre caracteristicile comune se numara pierderea rapida a atașamentului gingival, pierderea masei osoase și componenta genetica care are un rol foarte important.

Chronic periodontitis – are ca rezultatinflamarea tesuturilor care sustin dintii, pierderea progresiva a atasamentului gingival si a masei osoase. Aceasta este cea mai raspandita forma a bolii parodontale si este caracterizata prin aparitia buzunarelor (pockets) si/sau a recesiilor gingivale. Este mai raspandita in randul adultilor, dar poate aparea la orice varsta. Evolutia pierderii atasamentului osos se petrece in mod lent, insa pot exista si perioade de evolutie rapida a acestui proces de degradare.

Boala parodontala ca manifestare/reactie a unor boli sistemice – deseori apare la varste fragede. Afectiunile sistemice cum ar fi bolile cardiace, bolile respiratorii si diabetul  sunt asociate cu boala parodontale.

Boala barodontala necrozanta este o infectie caracterizata prin necrozarea testului gingival,  a ligamentelor parodontale si a osului alveolar. Aceste leziuni sunt intalnite cel mai frecvent la persoanele cu afectiuni sistemice, cum ar fi HIV, alimentatia defectuoasa si imunosupresoarele.

Gingivita la copii

Gingivita cronica este comuna la copii. De obicei face ca gingia sa se umfle, sa se inroseasca si sa sangereze usor. Gingivita este deopotriva prevenibila si tratabila printr-o rutina stricta ce presupune periaj, utilizare ata dentara si igienizare profesionala. Lasata netratata, boala avanseaza si se transforma in stadii mai grave ale afectiunii parodontale. 

De ce apare gingivita? Cum aflu dacă am gingivită?

Una dintre cele frecvente cauze care duc la apariția gingivitei este igiena orală precară care încurajează acumularea plăcii dentare în exces. Pe măsură ce placa dentară se acumulează pe suprafața dintelui și nu este îndepărtată la timp, aceasta începe să se întărească.

Placa dentară trebuie eliminată prin periajul zilnic. În caz contrar, aceasta se transformă în tartru. Odată depus, tartrul nu se mai poate îndepărta prin periajul simplu acasă și  cauzează inflamarea gingiei, iar la periajul dinților apare sângerarea.

Chiar dacă gingia este iritată și sângerează nu este vorba despre pierderea dintilor, nu există nici un fel de deteriorare ireversibilă a osului sau a țesutului înconjurător. Însă dacă nu este tratată la timp, poate evolua, către afecțiuni mai serioase (parodontoză) sau chiar pierderea dinților.

Simptome ale gingivitei 

Principalul semn de apariție a gingivitei este reprezentat de sângerarea gingivală, dar printre simptome mai numărăm:

• Retracție gingivală
• Respirație urât mirositoare (halitoza)  și gust neplăcut în gură în urma sângerării
• Gingiile sunt de culoarea roșu închis și pot fi tumefiate (gingia sănătoasa are culoarea roz deschis)
• Gingii sensibile, în timpul mușcării din alimente sângerează
• Retragerea gingiilor

Când apar unul sau mai multe din simptomele enumerate mai sus este recomandat să mergi la medicul stomatolog. Când gingivita este tratată la timp, există mai puține șanse ca aceasta să evolueze și să apară alte complicații.

Gingivita este o boală frecventă, care se manifestă prin înroșirea, umflarea și sângerarea gingiilor. Deoarece în stadiile incipiente pacientul nu simte dureri majore, există riscul de a nu fi observată la timp și lăsată netratată, ducând la o boală mai gravă și anume, boala parodontală sau parodontoza.  

Articolul de față își propune să lărgească înțelegerea despre sănătatea gingiilor, gingivita și riscurile acesteia, prin discutarea în detaliu a diferitelor probleme de sănătate preexistente care o pot agrava. În primul rând, este necesar să clarificăm faptul că, deși în majoritatea cazurilor gingivita este cauzată de placa bacteriană, sunt și situații în care sănătatea gingiilor este pusă în pericol sau agravată de diferite medicamente, condiții sau probleme de sănătate preexistente.

1. Gingivita agravată de medicamente

Unele medicamente pot provoca o creștere excesivă a țesutului gingival, astfel încât îndepărtarea plăcii bacteriene devine mai dificilă, iar asta poate facilita dezvoltarea gingivitei. Fenitoina (luată pentru a controla convulsii), ciclosporina (administrată pentru persoanele care au avut transplant de organe) și nifedipina (luată pentru a controla tensiunea arterială și anomaliile de ritm cardiac) pot provoca o astfel de creștere excesivă. De asemenea, contraceptivele orale sau injectabile pot agrava gingivita, la fel ca și expunerea la plumb sau bismut (care este utilizat pe scară largă în produse cosmetice) sau la alte metale grele precum nichelul (utilizat în bijuterii).

Ce poți face? În cazul în care respectivul medicament este imperios necesar, excesul de țesut gingival apărut ulterior poate fi îndepărtat chirurgical. Cu toate acestea, igiena orală meticuloasă la domiciliu și detartrajul periodic pot încetini rata de creștere a țesuturilor gingivale și pot elimina necesitatea unei intervenții chirurgicale.

2. Gingivita agravată de deficiența de vitamine

Deficiențele de vitamine, în cazuri rare ce-i drept, pot provoca și ele gingivita. Deficitul de vitamina C poate duce la inflamarea și sângerarea gingiilor, iar în gură pot apărea puncte roșii sau violete. De asemenea, deficitul de niacină (vitamina B3) provoacă inflamarea și sângerarea gingiilor, precum și o predispoziție la anumite infecții ale gurii, cum ar fi aftele sau inflamarea limbii. În plus, buzele sunt roșii și crăpate, limba este netedă și de un roșu aprins, iar mucoasa gurii poate avea răni. 

Ce poți face daca ai gingivită agravată de medicamente? Deficiențele de vitamina C și B3 pot fi tratate cu suplimente adecvate, plus o dietă care include mai multe fructe și legume proaspete.

3. Gingivita cauzată/agravată de dereglări hormonale

Sarcina poate agrava gingivita ușoară, în primul rând din cauza modificărilor hormonale.  Mai mult, femeile însărcinate pot contribui la această problemă, neglijând igiena orală, din cauza grețurilor matinale și oboselii. De asemenea, în timpul sarcinii, o iritație minoră, adesea acumularea de tartru sau un dinte refăcut ce are o margine aspră, poate provoca o creștere excesivă moale, roșiatică, sub formă de noduli a țesutului gingival, numită tumoare de sarcină (granulom piogen). Țesutul umflat sângerează ușor dacă este rănit și poate afecta și alimentația.

Ce poți face dacă ai gingivită cauzată/agravată de dereglări hormonale? În cazul confruntării cu grețurile matinale, medicii stomatologi recomandă periajul delicat fără pastă de dinți sau chiar clătirea cu apă sărată după periaj. În cazul apariției unei tumori de sarcină, aceasta poate fi îndepărtată chirurgical. Cu toate acestea, astfel de tumori tind să reapară până la naștere și, uneori, chiar și după ce sarcina se încheie.

Menopauza poate provoca gingivita descuamativă, o afecțiune dureroasă care apare cel mai frecvent la femeile aflate în postmenopauză. În această afecțiune, straturile exterioare ale gingiilor sângerează ușor și se separă de țesutul subiacent (desquamat), expunând terminațiile nervoase. 

Ce poți face? Dacă gingivita descuamativă se dezvoltă în timpul menopauzei, terapia de substituție hormonală poate ajuta. În caz contrar, stomatologii pot prescrie o clătire cu corticosteroizi sau o pastă cu corticosteroizi care se aplică direct pe zonele inflamate.

4. Gingivita cauzată/agravată de leucemie  

Leucemia poate provoca gingivita. De fapt, gingivita este primul semn de boală la aproximativ 25% dintre copiii cu leucemie. O infiltrare a globulelor albe (leucocitelor) în gingii cauzează gingivita, iar capacitatea redusă de a lupta împotriva infecțiilor o agravează. Gingiile devin umflate, dureroase și roșii și sângerează ușor. Adesea, sângerarea gingiilor continuă timp de câteva minute sau mai mult, deoarece sângele nu se coagulează la fel de ușor la persoanele cu leucemie. Mai rar, cancerul se poate forma în țesutul gingival.

Ce poți face dacă ai gingivită cauzată sau agravată de leucemie ? O persoană cu gingivită care suferă și de leucemie poate preveni sângerarea gingiilor ștergând ușor dinții și gingiile cu un tampon de tifon sau un burete în loc de periaj și ață dentară. Medicii stomatologi pot prescrie o clătire de gură cu clorhexidină pentru a controla placa bacteriană și pentru a preveni infecțiile bucale. Când leucemia este în remisie (când dispare dovada cancerului), o îngrijire dentară bună poate restabili sănătatea gingiilor. 

5. Gingivita cauzată de infecții

Infecțiile virale pot provoca gingivita. Gingivostomatita herpetică acută este o infecție virală dureroasă a gingiilor și a altor părți ale gurii, cauzată de virusul herpesului. Infecția transformă gingiile în roșu aprins și provoacă formarea de multe răni mici albe sau galbene în interiorul gurii.

Ce poți face dacă ai gingivită cauzată de infecții virale? Gingivostomatita herpetică acută se ameliorează de obicei în 2 săptămâni fără tratament. Curățarea intensivă nu ajută, așadar pacientul ar trebui să se perieze ușor în timp ce infecția este încă dureroasă. Stomatologii pot recomanda o clătire cu apă de gură anestezică pentru a ameliora disconfortul din timpul meselor.

Infecțiile fungice sunt o altă cauză a gingivitei. De obicei, apariția ciupercilor în gură este foarte rară și poate fi cauzată, uneori, de utilizarea antibioticelor sau modificarea sănătății generale a corpului. Candidoza bucală este o infecție fungică caracterizată prin formarea unei pete albe sau roșii care irită gingiile. Țesutul din jurul acestor pete este dureros și în timpul periajului dentar poate sângera.

Ce poți face dacă ai gingivită cauzată de infecții fungice? Candidoza bucală poate fi tratată cu un medicament antifungic, cum ar fi nistatina, sub formă de apă de gură sau o pastilă concepută să se dizolve lent în gură. În cazul pacienților cu proteze dentare, acestea ar trebui să fie înmuiate peste noapte în soluție de nistatină. Periajul adecvat și folosirea aței dentare, precum și tratamentul problemelor dentare subiacente, cum ar fi protezele dentare nepotrivite, pot, de asemenea, să ajute.

Gingivita cauzată de un dinte care nu s-a dezvoltat complet (pericoronita)

Gingivita se mai poate dezvolta în gingia din jurul coroanei unui dinte care nu a ieșit complet. În această afecțiune, numită pericoronită, gingia se umflă peste dintele care nu s-a dezvoltat complet. Gingia de deasupra dintelui parțial ieșit poate acumula lichide, bucăți de mâncare și bacterii. Pericoronita apare cel mai frecvent în jurul molarilor de minte, în special a molarilor de minte inferiori. Dacă molarul de minte superior iese înaintea celui inferior, acesta poate mușca fix pe această formațiune, crescând iritația, caz în care infecțiile se pot dezvolta și se pot răspândi la gât sau obraz. Odată cu dezvoltarea completă a dintelui, va dispărea și această „anomalie” a gingiei. 

Ce poți face dacă ai gingivită cauzată de pericoronita? În cazul unei pericoronite, stomatologii pot spăla cu apă sărată sub gingie pentru a elimina resturile și bacteriile. Remediile la domiciliu includ clătirea cu apă sărată, peroxid de hidrogen sau clorhexidină antiseptică. Dacă radiografiile arată că un dinte inferior nu o să iasă complet, stomatologii pot îndepărta dintele superior și pot prescrie antibiotice pentru câteva zile înainte de a-l îndepărta pe cel inferior. Alteori, stomatologii îndepărtează imediat dintele inferior.

În consecință, indiferent dacă ești afectat de vreuna din problemele descrise mai sus, dacă te-ai confruntat cu gingivita sau nu, sănătatea ta orală este extrem de importantă pentru well-being-ul tău. Ai grijă de ea și de tine!